Gran Canare (Gran Canaria)
Situată în Arhipelagul Insulelor Canare din Oceanul Atlantic, insula aparține administrativ Spaniei. A treia ca mărime din Arhipelag după Terenife și Furteventura. Poziția strategică, clima și vegetația sunt caracteristici esențiale pentru a atrage peste 3 milioane de turişti anual. Grand Canare este situată pe aceeași latitudine cu Deșertul Sahara. Clima este considerată deșertică, iar lipsa precipitațiilor pe întreg parcursul anului o transformă în destinația perfectă pentru iubitorii soarelui chiar și în mijlocul iernii. Media temperaturilor este aproape de 20 de grade din noiembrie până în aprilie, urcând 27 de grade în restul timpului. În lunile de vară, maxima poate depași lejer 40 de grade.
Iar dacă clima vă convinge să vizitați insula, peisajele vă vor tăia răsuflarea din momentul în care ajungeți. Gran Canare este considerată de Unesco Rezervație Mondială a biosferei. Găsiți aici, plaje nesfârșite cu nisip fin și apă mică, dune de nisip, păduri care se întind de la plajă până în vârful munților. Punctul cel mai înalt este la 1956 metri peste nivelul mării. Orașele sunt animte și vii colorate, satele din munți sunt pitorești. O rețea de drumuri bine organizată unește ușor orice locație de pe insulă cu ajutorul autobuzelor. Capitala Las Palmas este un centru fierbinte, din punct de vedere administrativ dar și turistic.
Totuși, turiștii sunt mai numeroși în partea de sud a insulei, mai ales în extra sezon, partea de nord fiind puțin mai răcoroasă. În sud se găsește Parcul Palmito. Parcul se întinde pe aproximativ 40 de hectare şi cuprinde o gradină botanică, zoo, dar și o parte acvatică și una cu fluturi. Tot în sud este și cea mai mare aglomerație de hoteluri și resorturi. Zona Maspalomas include orașele San Augustin, Meloneras și Playa de Ingles.
Aici ne-am cazat și noi
Vă spuneam, într-un articol precedent că în timpul pandemiei am marcat două premiere în călătoriile mele, alegând un pachet turistic ”all inclusive” și ”last minute”. Ei bine, în ciuda tuturor riscurilor, a fost o vacanță pe cinste. Am venit atunci cu emoție, după un zbor lung cu masca la gură, în vremuri neprietenoase. Mai mult, înainte de plecare ni s-a comunicat la aeroport că în momentul întoarcerii în țară va trebui să stăm în carantină pentru zece zile. Situația apăruse din senin, în urma unei noi ordonanțe de urgență. Am ales să nu ne batem capul cu știrea neprielnică și să ne bucurăm de o vacanță binemeritată.
Alegerea unei companii turistice internaționale, ne-a pus împreună cu un grup mixt de englezi, spanioli, maghiari, olandezi si francezi. Asta ne-a dat de la început liniștea că alegerea pachetului a fost mai mult decât inspirată. Transferul de la aeroport la hotel a fost asigurat cu autocarele companiei de turism. Nu ne-ar fi deranjat să luăm autobuzul local, mai ales că rețeaua de transport este, aşa cum am mai spus, foarte bine organizată. În diversele mele călătorii, am preferat de cele mai multe ori să aleg transportul local în dauna celor turistice. Călătorind cu localnicii, te acomodezi de la început în stilul de viață al comunității. Ştiind la ce să te aștepți pe parcursul întregii călătorii. Pentru mine, călătoria printre localnici este un element esențial al fiecărei excursii. Și în plus e de cele mai multe ori foarte ieftină.
De data asta nu a fost cazul
Trebuia să fie totul diferit. Hotelul ne-a dat pe spate de când a oprit autocarul. Mă așteptam să apară ghidul și să ne spună că mai avem ceva de mers pe jos până la cine știe ce clădire dărăpănată. Așa se întâmplă când ești obișnuit să călătorești în locuri neprietenoase: când dai de lux ai impresia că nu e pentru tine. La recepție ne-au luat în primire mai multi recepționeri de diferite naționalitați. Majoritatea oaspeților au fost întâmpinați cu bun venit și adresari în limba maternă. Deși eram peste 200 de oameni debarcați la recepție în același moment, timpul petrecut acolo nu a depășit zece minute. Ne-am primit cartelele pentru accesul în cameră și brățările pentru ”all inclusive”. Am fost cazați la etajul opt cu vedere la piscină. Priveliștea a fost fabuloasă. Fabuloasă era și camera și serviciile pe tot parcursul șederii.
Am mai spus anterior, hotelurile ”all inclusive” sunt făcute pentru ați oferi tot ce ai nevoie. În felul asta nu ești nevoit să ieși din perimetru. O piscină uriașă înconjurată de palmieri. Trei restaurante, un bar la piscină, un club de noapte la subsol, terenuri de joacă pentru copii. Sauna și jacuzzi erau și ele un plus de lux. Sala de antrenament și antrenori dedicați pentru cei interesați. Mai mulți animatori și animatoare, pe scena uriașă și diverse programe artistice în funcție de oră și zi. Toată ziua hoinăream dintr-o parte în alta și ne relaxam pe sezlong la piscină. Patru zile nu am ieșit din incintă. Nici nu m-a interesat dacă mai e ceva dincolo de poarta hotelului. După un an de muncă în restricțiile pandemice, meritam asemenea răsfăț.
Era păcat totuși să nu profit și de împrejurimi
În ziua a cincea după micul dejun am luat-o la pas prin orașelul cu străzi întortocheate și pline de agitația oamenilor. La ei restricțiile pandemice se limitaseră la purtarea maștii în interior. Libertatea de mișcare în aer liber era garantată. La fel, barurile și cluburile de noapte erau funcționale. M-am bucurat să văd oameni pe stradă. Îmi era dor de forfota străzilor în tumultul specific unui oraș turistic. Playa de Ingles a fost asociat de mai bine de 25 de ani ca un punct de reper pentru călătorii gay, însă în ziua de astăzi este un loc plin de cluburi și de petreceri zilnice și nocturne. Purtat de mulțime prin micuța localitate am ajuns la plajă. Şi aici agitația era în toi. Nisipul era galben și deosebit de fin, apa mării caldă și deloc adâncă. Mergând pe plajă cale de aproximativ doi kilometri am ajuns la faimoasele Dunele de Maspalomas.
Maspalomas Dunes
Dunele se întind pe o suprafață de peste 400 de hectare. Nisipul nu este adus de vânt din Sahara așa cum mulți ar tinde să creadă. Oceanul Atlantic și vântul sunt responsabili de formarea și menținerea acestui mini deșert. În timpul ultimei ere glaciare, apele oceanului s-au retras lăsănd nisipul uscat. Vântul e responsabil cu menținerea si mișcarea dunelor de la est către vest. Deșertul se miscă anual între doi și cinci metri. Un lucru interesant de menționat: Din 2020, autoritățile au interzis accesul turiștilor pe suprafața dunelor. Au construit o un pod special deasupra lor pe o lungime de 8 km. Datorită lipsei oamenilor în timpul pandemiei, aspectul dunelor s-a îmbunătățit. Autoritățile au hotărât să protejeze natura, păstrîndu-le integritatea. Pentru 75 de lei poți totuși să faci o plimbare pe spatele unei cămile printre dunele deșertului.
Aș spune că mă consider norocos că am fost printre ultimii oameni care au mers liberi pe aici. Două zile de hoinăreală în jurul stațiunii au fost suficiente pentru a descoperi o parte din frumusețile insulei. Ultima zi am savurat-o pe șezlong la piscină.
Cum ajungi aici și ce prețuri găsești
În momentul actual (extrasezon) se poate zbura din Cluj, Iași sau București cu escală la Londra. Wizz si Ryanair asigură zboruri sub 100 euro. De menționat totuși că la Londra, de cele mai multe ori va trebui să schimbați aeroportul. Acest lucru nu este nici simplu, nici rapid și nici foarte ieftin, adăugând un minim de 50 de euro de persoană la prețul de transfer. În plin sezon, cumpărate din timp, prețurile pornesc de la 200 euro. O soluție mai convenabilă sunt zborurile din țară spre o destinație din Spania: Barcelona sau Madrid, iar de acolo cu un zbor spre insulă. A doua variantă e mai ieftină și mai practică, impunând doar organizarea corectă a planului de zbor. Cazarea variază de la 40-50 euro in sezonul actual (pe Airbnb) până la cateva sute de euro în funcție de preferințe.
În perioada pandemiei, ”all inclusive” şi ”last minute” a costat 430 lire sterline, adică sub 500 euro/persoană pentru 7 zile la sfârșitul lui iulie. Un chilipir. Astăzi prețul pentru un sejur asemănător trece de 700 lire.
Citește și despre Barcelona.